Presiune pe deficitul bugetar. Instituțiile statului cer fonduri echivalente cu 3% din PIB la prima rectificare. Reacția lui Alexandru Nazare

Ministerele au depus solicitări mari de fonduri pentru rectificarea bugetară programată la finalul lunii octombrie. Instituțiile statului au cerut un total de 60 de miliarde de lei. Această sumă reprezintă aproape 3% din Produsul Intern Brut (PIB).. scrie Profit.ro.

Volumul uriaș al cererilor intră în contradicție directă cu strategia anunțată de Guvernul condus de Luca Niculescu. Executivul a planificat două revizuiri ale bugetului pentru anul 2026. Prima etapă trebuia să aibă un caracter strict de urgență. Banii urmau să acopere doar necesitățile critice de finanțare din anumite domenii esențiale.

Potrivit sursei citate, Ministerul Finanțelor a adoptat o poziție vehementă în cadrul discuțiilor interne. Oficialii au cerut limitarea strictă a cheltuielilor, pe fondul unui spațiu fiscal extrem de restrâns. Solicitarea acestor sume din partea ministerelor nu garantează aprobarea lor de către Guvern.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat calendarul rectificărilor în timpul audierilor din Parlament. El a subliniat necesitatea rezolvării problemelor acute din sistemul sanitar și a achitării datoriilor statului.

„Pe termen imediat, rectificarea bugetară trebuie să aibă loc în cursul lunii octombrie. Deci strategia noastră include o rectificare bugetară la final de octombrie prin care să rezolvăm tot ceea ce înseamnă urgențe. Vorbim în special de zona de sănătate, de dobânzi care au crescut în acest an. Știți foarte bine, e o creștere de peste 26%. Deci, în octombrie, până la final de lună, ne propunem prin rectificarea bugetară să rezolvăm tot ce înseamnă urgențe. După care, la finalul lunii noiembrie, să facem o rectificare de reglaj, pentru că termenul final de efectuare a rectificărilor este 30 noiembrie”, a declarat Alexandru Nazare.

Risc major generat de fondurile din PNRR

Presiunea pe bugetul de stat crește și din cauza incertitudinilor legate de fondurile europene. Sumele aferente ultimelor cereri de plată transmise Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află încă în stadiul de evaluare.

Eventualele granturi respinse sau blocate ar majora automat deficitul bugetar. Din acest motiv, Guvernul trebuie să cunoască aceste date exacte înainte de a doua rectificare din luna noiembrie.

Executivul și-a asumat o țintă de deficit pentru întregul an de 6,2% din PIB în termeni cash și de 6% conform standardelor europene (ESA). La finalul primelor nouă luni din an, deficitul bugetar s-a situat la 3,81% din PIB, echivalentul a 78,3 miliarde de lei. Această valoare indică o scădere de 1,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025. Totuși, istoricul execuțiilor bugetare arată un risc major pentru ultimul trimestru.

Plățile statului se concentrează masiv în ultimele luni ale anului. În acel punct, cheltuielile pot depăși pragul de 2% din PIB, un factor care impune prudență la rectificarea din octombrie.